Incidentele legate de Rusia în Europa devin din ce în ce mai agresive, incluzând atacuri asupra infrastructurii, drone care pătrund în spațiul aerian NATO și confruntări pe mare. Statele europene își asumă mai des responsabilitatea pentru acțiunile Moscovei și își consolidează apărarea. Rămâne totuși o întrebare crucială: ce tip de reacție ar putea determina Kremlinul să se oprească?
O analiză realizată de Kiev Independent subliniază faptul că Europa reușește mai bine să limiteze efectele acestor incidente, însă nu a găsit încă o metodă eficientă de descurajare. În plus, statele aliate nu au comunicat clar ce tip de atac ar reprezenta o linie roșie și care ar fi consecințele depășirii acesteia.
De la atacuri cibernetice la sabotaje fizice
Interferențele în alegeri, atacurile cibernetice, bruiajul GPS și campaniile de dezinformare erau deja probleme cunoscute în țările NATO înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei. De la acea dată, activitățile atribuite Rusiei s-au amplificat. Un studiu menționat de publicația ucraineană a raportat 151 de incidente în Europa între începutul invaziei și martie 2026.
Printre cele mai recente evenimente se numără găsirea unor drone cu exploziv pe aeroportul din Leipzig, într-un presupus complot de sabotaj orchestrat de Moscova. Articolul mai face referire la pătrunderea dronelor rusești în spațiul aerian al unor state NATO și un incident în care o navă de război rusă a tras rachete de semnalizare către un elicopter militar danez.
Este pentru prima dată când autoritățile germane acuza oficial Rusia de organizarea unui atac fizic asupra unei infrastructuri din Germania, în cazul de la Leipzig. Kaupo Rosin, șeful serviciilor de informații din Estonia, a afirmat că termenul „război hibrid” minimizează gravitatea situației și le-a cerut liderilor europeni să se refere la aceasta ca la „terorism sponsorizat de stat”. Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a declarat că această campanie are „toate trăsăturile terorismului sponsorizat de stat”.
Unde este linia roșie?
Atacurile au scopul de a induce frica, de a perturba sprijinul pentru Ucraina și de a testa limitele răbdării Moscovei în fața unui răspuns ferm, conform oficialilor și experților citați de publicație.
Julian Pawlak, expert la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, a vorbit despre un „gol în capacitatea de descurajare”: Europa dispune de măsuri de reacție la incidente și, la extrema cealaltă, de opțiunea unei reacții militare, dar nu are un răspuns clar între cele două. Reacția lentă și ineficientă a statelor europene oferă Rusiei oportunitatea de a explora „cât de departe poate merge”, a afirmat el.
Un aspect complicat este stabilirea responsabilității. Moscova folosește adesea intermediari, inclusiv persoane recrutate prin aplicații de mesagerie, explică Anastasia Pociumban, specialist în amenințări hibride la Consiliul German pentru Relații Externe. Aceasta subliniază însă că unele state utilizează timpul necesar investigațiilor pentru a amâna măsuri costisitoare sau pentru a evita panică.
NATO a specificat încă din 2016 că un atac hibrid ar putea activa articolul 5, care se referă la apărarea colectivă. Totuși, nu există o definiție precisă a atacului care ar depăși această limită. Pawlak se întreabă dacă liderii europeni știu ei înșiși unde se află această linie roșie.
Europa se apără mai bine. Cum poate descuraja Rusia?
Apărarea împotriva dronelor se îmbunătățește la frontierele NATO, iar marinele europene protejează cu mai multă atenție infrastructura maritimă, unele state împiedicând navele suspectate că aparțin flotei rusești. Totuși, provocarea rămâne prevenirea următorului atac.
După ce a acuzat Rusia pentru incidentul de la Leipzig, Germania a decis închiderea unui consulat rus, restricționarea accesului la vize pentru cetățenii ruși și oferirea de sprijin suplimentar Ucrainei. Edward Lucas, jurnalist britanic și analist de securitate, consideră că astfel de măsuri ar fi trebuit să fie implementate cu mult înainte, după anexarea Crimeei în 2014.
Experții intervievați de Kiev Independent sunt de acord că atacurile trebuie să devină mai costisitoare pentru Moscova, dar propun soluții diferite. Pawlak sugerează stabilirea unor consecințe clare: dacă Rusia comite o anumită acțiune, statele europene ar trebui să anunțe din timp ce măsuri vor lua, de exemplu, un nou transport de arme pentru Ucraina.
Lucas propune un răspuns mai puțin previzibil, prin măsuri adoptate simultan în mai multe țări. Un act de sabotaj ar putea fi urmat, de exemplu, de o investigație privind spălarea banilor într-o țară și de reținerea unei nave nesigure în alta. Aceasta ar arăta Kremlinului că Europa „s-a trezit”.
Există totuși o condiție, avertizează Lucas: statele europene trebuie să fie dispuse să-și ducă răspunsul până la capăt, inclusiv în cazul în care Rusia amenință cu o escaladare. Dacă o țară reacționează și apoi se retrage la prima amenințare, efectul ar putea fi contrar celor dorite.
Exemplele anterioare demonstrează dificultatea cu care se confruntă statele aflate în prima linie în a acționa singure. În 2022, Lituania a restricționat tranzitul de bunuri sancționate către Kaliningrad, dar îngrijorările generate de amenințările Rusiei au dus la presiuni pentru relaxarea acestei măsuri. Ulterior, Estonia a încercat să oprească un petrolier suspectat că încalcă sancțiunile, însă apariția unui avion de luptă rus a împiedicat abordarea navei.
De aceea, Lucas propune un răspuns comun: dacă Rusia încalcă spațiul aerian al Estoniei, reacția ar putea veni și din partea Suediei, Germaniei sau Marii Britanii. Astfel, țara afectată direct nu ar suporta singură riscul confruntării cu Moscova.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/nu-mai-este-un-razboi-hibrid-sabotajele-atribuite-rusiei-devin-tot-mai-indraznete-iar-europa-nu-stie-unde-sa-traseze-linia-rosie
Sursa foto: Inquam Photos
