Confidențialitatea în lumea blockchain-ului s-a transformat într-un subiect destul de controversat. Știi cum e, pe de o parte toată lumea se laudă cu transparența asta absolută, cu registrele distribuite pe care le poate verifica oricine dorește. Sună frumos în teorie.
Dar serios acum, câți dintre noi am vrea ca vecinul, sau mai rău, colegul de la birou care ne enervează, să poată verifica soldul din cont sau să vadă pe ce ne cheltuim banii? Deci cam asta e dilema.
Problema nu e nouă, stă acolo undeva în fundal de când există crypto-ul, doar că nimeni nu reușea să găsească formula magică care să îi mulțumească pe toți. Până de curând cel puțin, că au început să apară proiecte interesante. Manta Network e unul dintre ele, și merită discutat.
Când îți pui problema tranzacțiilor private pe blockchain, practic te afli într-o zonă destul de delicată. Bitcoin, Ethereum în forma lui de bază, toate astea funcționează pe principiul transparenței totale. Absolut orice tranzacție poate fi urmărită, orice adresă e vizibilă pentru cine se uită. Pentru investigatorii financiari sau analiștii care scot statistici din date, e minunat. Pentru mine și pentru tine, care vrem să trimitem bani fără să expunem tot istoricul nostru financiar? Nu chiar atât de minunat.
De ce avem nevoie de confidențialitate pe blockchain
Întrebarea asta pare retorică, recunosc, dar hai s-o luăm totuși de la capăt. Închipuie-ți scena asta: te duci la magazin, plătești cu cardul, iar casierul se uită pe ecran și vede imediat tot istoricul tău bancar din ultimii cinci ani.
Fiecare cafea pe care ai luat-o, fiecare abonament, fiecare cumpărătură dubioasă făcută noaptea târziu. Cam aiurea, nu? Ei bine, blockchain-ul tradițional face exact treaba asta, doar că în loc de un casier care ar putea fi măcar politicos să nu comenteze, ai potențial mii de observatori care pot analiza fiecare mișcare pe care o faci cu fondurile tale.
Și nu e vorba neapărat că vrei să ascunzi ceva ilegal sau compromițător. E vorba de un drept destul de basic la intimitate financiară. În sistemul bancar clasic asta există implicit, conturile noastre sunt private.
Când îmi face cineva un transfer, persoana aia nu știe automat că am mai primit bani de la alte zece persoane în aceeași lună. Nici nu vede câți bani am efectiv în cont. E logic, nu?
Blockchain-ul public însă funcționează exact pe dos. Fiecare tranzacție devine o pagină deschisă din cartea mea de conturi, pe care oricine o poate răsfoi.
Aici vine partea interesantă și intră în scenă soluțiile care promit să repare treaba asta, dar fără să îți ia avantajele descentralizării care ne plac atât de mult. Manta Network abordează problema din unghi criptografic, folosind tehnologii destul de avansate.
Dacă urmărești știri crypto România sau alte surse din domeniu, probabil ai observat deja că tot mai multe proiecte încearcă să găsească echilibrul ăsta perfect între transparență și confidențialitate. Unele reușesc mai bine, altele mai prost.
Cum funcționează tehnologia din spatele Manta Network
Inima sistemului Manta stă într-un concept care sună SF când îl auzi prima dată: zero-knowledge proofs, sau dovezi cu cunoștințe zero. Sună ca un paradox matematic scos dintr-un film, recunosc. Ideea e relativ simplă când o explici pe înțelesul tuturor, dar implementarea efectivă e un coșmar de complexă.
Hai să îți dau un exemplu. Vrei să dovedești cuiva că știi combinația unei încuietori, dar fără să îi spui efectiv combinația. Simplu, deschizi încuietoarea în fața lui, dar nu îi arăți numerele pe care le introduci. El vede că se deschide, deci confirmă că știi combinația. Dar n-a aflat care e combinația. Cam așa funcționează.
La nivel blockchain, treaba asta înseamnă că poți demonstra validitatea unei tranzacții, poți dovedi că ai fondurile necesare și că matematica se potrivește perfect, dar fără să dezvălui cine ești tu, cui îi trimiți fondurile, sau cât trimiți exact. Tehnologia pe care o folosește Manta se numește zkSNARKs și permite verificarea corectitudinii fără să expună datele sensibile din spate.
Ce mi se pare interesant e că Manta Network nu e doar un blockchain obișnuit la care au lipit niște funcții de confidențialitate ca pe o bucată de scotch. E construit modular de la zero, cu două componente distincte care fac lucruri diferite.
Manta Pacific funcționează ca un Layer 2 pe Ethereum, adică preia parte din trafic și îl procesează mai repede și mai ieftin, dar tot rămâi compatibil cu tot ecosistemul Ethereum. Gândit pentru aplicații descentralizate care au nevoie de scalabilitate și taxe mici.
Pe de altă parte ai Manta Atlantic, care e un Layer 1 pe Polkadot. Aici se întâmplă toată magia zero-knowledge în forma ei pură. Vorbim despre sisteme de credențiale private care îți permit să îți verifici identitatea fără să îți dezvălui informațiile personale.
Scenarii în care trebuie să dovedești că ai peste 18 ani pentru a accesa un serviciu, dar fără să îți arăți data exactă de naștere sau actul de identitate. zkSBT-urile, sau soul-bound tokens cu tehnologie zero-knowledge de pe Manta Atlantic, fac exact asta. Destul de tare dacă stai să te gândești.
Securitatea nu e negociabilă
Și ajungem aici la partea crucială, fix ce trebuia să discutăm de la început. Poți avea confidențialitate fără să te trezești că securitatea s-a dus pe apa sâmbetei? Pentru că, hai să fim realisti, istoricul crypto e plin de proiecte care au promis să rezolve o problemă, dar au creat trei altele noi în schimb. Și nu vorbesc de chestii minore.
Manta Network pare să fi înțeles de la început că securitatea trebuie să fie pe primul loc, nu ceva la care te gândești după ce ai lansat produsul și vezi că apar problemele. În 2023, rețeaua Manta Atlantic a trecut prin mai multe audituri independente de securitate, făcute de firme recunoscute în domeniu precum Veridise, Halborn și Secure3.
Faptul că au ales să lucreze cu mai mulți auditori separați, fiecare analizând componente diferite ale sistemului, spune ceva despre seriozitatea lor. Nu s-au mulțumit cu un singur audit de formă ca să bifeze căsuța aia. Au vrut să se asigure că fiecare parte a infrastructurii e examinată cu atenție de experți.
Rezultatele au fost destul de încurajatoare, recunosc. Auditurile n-au identificat vulnerabilități critice sau probleme majore în componentele esențiale. Vorbim de circuitele zero-knowledge, blockchain-ul de bază L1, serviciile de frontend. Veridise, care a analizat biblioteca Manta-ZK și rețeaua propriu-zisă, a declarat că codul e de calitate foarte ridicată, iar documentația e clară. Pentru cine lucrează în dezvoltarea blockchain, știe că asta e un compliment greu de obținut.
Dar auditurile sunt doar ceea ce vedem la suprafață. În spate, Manta folosește un mecanism de consens care se numește Byzantine Fault Tolerance. E proiectat special să reziste la atacuri malițioase chiar dacă o parte din noduri ar fi compromise sau ar încerca să fure.
Un sistem care a fost testat în timp și care oferă fundație solidă pentru operațiuni sensibile. Plus că au și un program de bug bounty, prin care oricine descoperă vulnerabilități primește recompense în tokeni MANTA. Asta încurajează comunitatea de specialiști în securitate să caute activ puncte slabe înainte ca atacatorii adevărați să le găsească.
Cum îmbină Manta confidențialitatea cu verificabilitatea
Aici devine puțin mai complicat. Când ascunzi datele unei tranzacții, cum mai verifici că totul e în regulă? Cum te asiguri că cineva nu creează bani din nimic, sau mai rău, nu cheltuiește aceeași monedă de două ori? Întrebări fundamentale pentru orice sistem blockchain. Când adaugi straturi de confidențialitate, răspunsul devine și mai complicat.
Zero-knowledge proofs rezolvă problema asta într-un mod destul de elegant, deși necesită multă putere de calcul. Fiecare tranzacție privată generează o dovadă matematică care poate fi verificată de oricine dorește. Dovada confirmă că regulile au fost respectate, că fondurile există, că nu sunt cheltuite dublu, că matematica bate la fix. Dar fără să dezvăluie numerele concrete. E ca și cum ai avea o pungă sigilată și cineva te întreabă dacă ai mere în ea. Tu răspunzi da și prezinți o dovadă că forma pungii și greutatea ei corespund cu prezența merelor. Dar fără să deschizi punga ca să numere exact câte mere sunt.
MantaPay, sistemul lor de plăți descentralizat, folosește exact principiul ăsta. Când trimiți fonduri prin MantaPay, se ascund identitatea expeditorului, a destinatarului și suma exactă a tranzacției. Rețeaua însă poate verifica în continuare că tranzacția e validă, că expeditorul chiar deține fondurile respective și că totul respectă regulile protocolului. Pentru observatorii din afară, tranzacția apare doar ca o confirmare validă într-un grup mare de tranzacții, fără detalii care să te identifice.
Mai există și conceptul ăsta de anonymity sets care ajută și mai mult. În loc ca fiecare tranzacție să fie analizată individual, tranzacțiile sunt grupate în seturi mari. Fiecare tranzacție individuală se pierde în mulțime practic. E ca și cum ai fi într-o piață aglomerată în weekend. Toată lumea vede că se întâmplă tranzacții, dar e extrem de greu să urmărești o persoană specifică și să vezi exact cu cine vorbește, ce cumpără sau cui îi dă bani.
Compromisurile inevitabile
Ar fi frumos să spun că Manta rezolvă totul perfect și că nu există niciun dezavantaj, dar haideți să fim realiști o secundă. Tehnologia zero-knowledge vine cu propriile costuri și limitări. Generarea dovezilor necesită putere computațională serioasă, ceea ce înseamnă că tranzacțiile private durează puțin mai mult să fie procesate decât tranzacțiile publice normale. Nu vorbim de o diferență enormă care să îți strice experiența, dar e ceva de care ar trebui să fii conștient.
Mai e și aspectul ăsta al complexității. Pentru utilizatorul obișnuit, ideea de zero-knowledge proofs și zkSNARKs sună a science fiction. Sau mai rău, a matematică avansată din facultate pe care ai uitat-o instant după examen. Interfețele trebuie să fie foarte bine gândite pentru a ascunde această complexitate tehnică și a face totul cât mai simplu de folosit. Manta pare să înțeleagă asta și investește mult în dezvoltarea de wallet-uri și aplicații user-friendly, dar drumul spre adoptarea în masă e încă lung și anevoios.
Apoi mai e problema interoperabilității cu restul ecosistemului crypto. Deși Manta Pacific e compatibil cu Ethereum și majoritatea aplicațiilor descentralizate pot fi migrate relativ ușor, există totuși un salt care trebuie făcut. Dezvoltatorii trebuie să înțeleagă cum funcționează noua infrastructură, utilizatorii trebuie să învețe să folosească tooluri noi. Lichiditatea trebuie să se mute treptat din mainnet-ul Ethereum sau din alte lanțuri. Nu se întâmplă peste noapte.
Cazuri de utilizare reale pentru confidențialitate
Haideți să fim practici pentru o clipă și să ne gândim la situații concrete în care ai avea nevoie de confidențialitate pe blockchain. În primul rând, DeFi-ul. Când faci tranzacții pe platformele de finanțe descentralizate, fiecare acțiune e vizibilă pentru toată lumea. Dacă vinzi o poziție mare pe o piață, alții pot vedea asta și își ajustează propriile strategii ca să profite de informație.
Te dezavantajează complet. E exact genul de front-running care apare și pe piețele tradiționale și care e considerat ilegal acolo, dar pe blockchain e endemic tocmai pentru că totul e transparent.
Cu Manta, poți face lending, borrowing sau tranzacționare pe burse descentralizate fără să îți expui poziția. Protocolul ascunde ce faci, dar rețeaua tot verifică că ai colateralul necesar pentru împrumuturi sau că tranzacțiile tale sunt valide. E un avantaj imens pentru traderii profesioniști sau pentru oricine vrea să facă strategii mai sofisticate fără să fie urmărit de boti programați sau de alți participanți care îi știu toate mișcările.
Un alt caz de utilizare interesant vine din domeniul identității digitale. Imaginează-ți că vrei să dovedești unui angajator potențial că ai diplomă de la o anumită universitate, dar fără să dezvălui informații personale sau fără să îți conectezi wallet-ul care poate conține și alte informații sensibile despre tine. zkSBT-urile permit exact asta. Primești o credențială pe care o poți prezenta oriunde, dovada se verifică pe blockchain, dar identitatea ta rămâne privată.
Sau gândește-te la aplicații medicale descentralizate. Trebuie să partajezi dovezi despre starea ta de sănătate fără să dezvălui întregul istoric medical, care să fie sincer, nu privește pe nimeni altcineva. Sau sisteme de voting on-chain, unde vrei să îți confirmi dreptul de vot fără să îți expui preferințele politice. Confidențialitatea nu înseamnă doar ascunderea banilor sau a tranzacțiilor financiare. Înseamnă protejarea oricărui tip de date sensibile într-o lume care devine tot mai transparentă și conectată, uneori peste măsură.
Provocări de reglementare și conformitate
Hai să nu ne amăgim aici, confidențialitatea pe blockchain e un subiect extrem de sensibil pentru autorități și regulatori. Guvernele se tem, și nu fără motiv, că instrumentele care ascund tranzacțiile vor fi folosite pentru spălare de bani, finanțare a terorismului sau alte activități ilegale. E o grijă legitimă dacă stai să te gândești puțin. Anonimatul complet poate fi exploatat și abuzat de persoane cu intenții rele.
Manta încearcă să găsească o cale de mijloc prin ceea ce numesc ei compliant privacy.
Ideea e că poți avea confidențialitate selectivă, nu anonimitate absolută. În anumite jurisdicții sau în anumite contexte, utilizatorii pot alege să dezvăluie informații dacă e necesar legal, dar implicit datele rămân private. E un concept mai subtil și mai nuanțat decât extremele de totul e secret sau totul e public.
Sistemul lor de zkSBT-uri permite și verificări KYC, adică Know Your Customer, fără să expună datele personale ale utilizatorului. Poți dovedi că ai trecut printr-un proces de verificare la o platformă agreată sau recunoscută, fără să trimiți din nou copii ale actelor de identitate sau să îți dezvălui adresa exactă de domiciliu. Pentru platformele care vor să opereze legal și să respecte regulile anti-spălare de bani, asta e o opțiune viabilă care nu sacrifică complet privacy-ul utilizatorului.
Desigur, nu toți regulatorii vor fi mulțumiți de orice formă de confidențialitate, chiar și cea selectivă. Unele jurisdicții pot decide că vor transparență totală, punct, indiferent de tehnologie sau de promisiuni.
Dar pe măsură ce lumea crypto devine mai matură și mai integrată în sistemul financiar global, dialogul dintre constructorii de tehnologie și autorități va trebui să evolueze cumva. Proiecte precum Manta ar putea juca un rol destul de important în demonstrarea că se poate avea și confidențialitate și conformitate simultan, fără să fie contradictorii.
Performanța și scalabilitatea ca factori de succes
O rețea care oferă confidențialitate dar e lentă și scumpă la folosit nu o să fie adoptată niciodată pe scară largă. E simplu. Manta încearcă să rezolve și ecuația asta prin arhitectura sa modulară despre care vorbeam mai devreme.
Manta Pacific, fiind un Layer 2, beneficiază de viteze mari de procesare și de costuri reduse pentru tranzacții. Se vorbește de taxe în jur de zece cenți pe tranzacție, ceea ce e dramatic mai ieftin decât ce găsești pe Ethereum mainnet când e congestie și taxele explodează.
Scalabilitatea vine și din faptul că Manta Pacific folosește Celestia ca layer de disponibilitate a datelor și stack-ul Optimism pentru procesare. E o combinație de tehnologii care au fost deja dovedite și testate care permit throughput ridicat fără a sacrifica securitatea sau descentralizarea de care avem nevoie.
Când adaugi și componenta de zero-knowledge, care comprimă datele și permite verificări destul de rapide, obții teoretic un sistem care ar trebui să suporte volume mari de tranzacții.
Manta Atlantic pe de altă parte folosește Polkadot ca fundație, beneficiind de interoperabilitatea nativă a ecosistemului ăsta. Polkadot e cunoscut pentru capacitatea lui de a conecta diferite blockchain-uri între ele, iar Manta poate profita de asta pentru a oferi servicii cross-chain.
Poți avea identitate privată pe Manta Atlantic și s-o folosești pentru a interacționa cu aplicații de pe Manta Pacific sau chiar de pe alte lanțuri conectate în rețea. Destul de flexibil dacă mă întrebi.
Comparația cu alte soluții de confidențialitate
Manta nu e singura care încearcă să aducă confidențialitate pe blockchain, să fim clari. Au fost și vor mai fi și alte proiecte cu obiective similare, fiecare cu propriile avantaje și compromisuri pe care trebuie să le faci. Monero de exemplu oferă confidențialitate la nivel de protocol din start, chiar din design. Dar e o rețea separată care nu interacționează prea ușor cu ecosistemul Ethereum sau cu tot DeFi-ul care s-a dezvoltat acolo.
Tornado Cash a fost o soluție destul de populară pe Ethereum pentru mixing-ul de fonduri, dar a întâmpinat probleme legale extrem de serioase și multe servicii l-au blocat complet. Zcash folosește și el zero-knowledge proofs, e adevărat, dar e focusat mai degrabă pe plăți simple și directe, nu prea pe aplicații complexe sau pe DeFi în forma lui avansată.
Avantajul pe care îl are Manta e că vine dintr-o generație mai nouă de gândire despre blockchain. E construit de la început pentru a fi compatibil cu DeFi, pentru a suporta smart contracts complexe și pentru a se integra cu ecosistemele mari care deja există și au lichiditate. Nu te obligă să părăsești Ethereum sau Polkadot și să începi de la zero. Îți oferă tooluri suplimentare în cadrul acelorași ecosisteme pe care le cunoști deja.
Desigur, timpul va arăta care soluție câștigă la final sau dacă e vreuna care câștigă. Poate că nu va exista un singur câștigător, ci mai multe proiecte care servesc nișe diferite și cazuri de utilizare diferite. Ce contează e că industria recunoaște în sfârșit nevoia reală de confidențialitate și investește resurse serioase în dezvoltarea de soluții care chiar funcționează și sunt sigure.
Perspective de viitor
Manta Network e încă un proiect relativ tânăr dacă ne uităm în contextul mai larg al blockchain-ului, deși tehnologia pe care se bazează a fost dezvoltată și rafinată de ani buni.
Întrebarea cu care am început, poate Manta să ofere tranzacții private fără a compromite securitatea, pare să primească un răspuns destul de pozitiv. Cel puțin din punct de vedere tehnic și teoretic.
Auditurile multiple de la firme diferite, arhitectura gândită cu atenție și nu pe genunchi, echipa de dezvoltatori cu experiență reală în domeniu și abordarea serioasă a securității sugerează că proiectul nu e doar încă un experiment care aruncă buzzwords în whitepaper-uri ca să atragă investitori. Există o fundație solidă în spate, există tehnologie care funcționează efectiv și există o viziune destul de clară despre ce probleme concrete vor să rezolve.
Asta nu înseamnă că nu există riscuri, evident. Orice sistem complex poate avea vulnerabilități care încă nu au fost descoperite. Orice proiect blockchain se confruntă cu incertitudinea adoptării de către utilizatori și cu reglementările care pot veni sau se pot schimba.
Tehnologia zero-knowledge încă evoluează și se maturizează. Dar comparativ cu multe alte tentative din trecut de a aduce confidențialitate pe blockchain, unele destul de dezastruoase, Manta pare să fi învățat din greșelile altora și să construiască ceva mai matur.
Pentru utilizatorii obișnuiți, întrebarea rămâne dacă vor simți nevoia de confidențialitate suficient de puternic încât să facă saltul spre o platformă nouă și să își asume curba de învățare.
Pentru dezvoltatori, provocarea e dacă toolurile și ecosistemul vor ajunge suficient de mature pentru a construi aplicații serioase care atrag utilizatori. Pentru regulatori, testul va fi să înțeleagă că confidențialitatea nu echivalează automat cu activități ilegale.
Ceea ce pare cert e că conversația despre confidențialitate în blockchain nu va dispărea, indiferent cât de mult ar vrea unii. Pe măsură ce mai mulți oameni intră în spațiul crypto și încep să își gestioneze părți tot mai importante din finanțele personale on-chain, nevoia de intimitate financiară va deveni din ce în ce mai evidentă și mai presantă.
Manta Network oferă una dintre cele mai interesante propuneri din acest spațiu momentan, combinând tehnologie avansată cu o abordare destul de pragmatică asupra problemelor reale pe care le întâmpină utilizatorii în practică.
Deci, poate Manta Network să ofere tranzacții private pe blockchain fără a compromite securitatea? Răspunsul pare să fie da, cel puțin cu tehnologia actuală și în forma de acum.
Dar, ca întotdeauna în crypto, adevărul complet se va vedea doar în timp. Când proiectul va fi testat la scară largă de milioane de utilizatori. Când vor veni primele atacuri serioase și vom vedea cum rezistă infrastructura.
Când comunitatea va decide în final dacă e pregătită să adopte confidențialitatea ca standard, nu ca excepție sau luxu. Până atunci, rămâne de urmărit cum evoluează proiectul și dacă reușește să își îndeplinească promisiunile.
