Riscul de accident vascular cerebral este semnificativ mai ridicat în primele ore ale dimineții, potrivit unei analize care a cuprins aproape 12.000 de cazuri de AVC. Un tipar asemănător a fost identificat și în cazul infarctelor, cu un risc crescut între orele 6:00 și 12:00. La baza acestui fenomen se află o serie de modificări biologice care au loc în organism în momentul trezirii.
Mecanismele biologice care cresc vulnerabilitatea matinală
Odată cu trezirea, nivelul melatoninei scade, în timp ce cortizolul crește și atinge un vârf imediat după această etapă. Tensiunea arterială, care în timpul somnului coboară cu 10–20% față de valorile diurne, începe să urce din nou cu puțin înainte de trezire și continuă să crească în momentul în care persoana se ridică și se pune în mișcare. Medicul Trisha Pasricha explică, într-un articol publicat în „The Washington Post”, că această creștere a tensiunii arteriale contribuie la riscul mai mare de infarct și AVC în primele ore ale zilei.
Dimineața nu se modifică doar tensiunea arterială, ci și procesele de coagulare a sângelui. În 2011, oameni de știință din Boston au descoperit că ritmul circadian influențează activarea trombocitelor — celulele sanguine implicate în formarea cheagurilor —, acestea devenind mai predispuse să se aglomereze dimineața. Un alt studiu ulterior a arătat că nivelul unei proteine care încetinește dizolvarea cheagurilor atinge și el un vârf în această parte a zilei. Prin urmare, ritmul circadian nu reglează exclusiv somnul și energia, ci și procese biologice cu implicații directe asupra riscului de AVC.
Simptome mai puțin cunoscute și importanța reacției rapide
Un studiu publicat în 2017, care a analizat 736 de pacienți cu AVC ischemic, a arătat că aproximativ unul din șapte nu prezenta semnele clasice ale bolii — asimetria feței, slăbiciunea brațului sau dificultățile de vorbire. Unii dintre acești pacienți manifestau în schimb tulburări bruște de echilibru sau de vedere. Pentru a facilita recunoașterea tuturor semnelor de alarmă, Asociația Americană pentru AVC recomandă acronimul BE-FAST: pierderea echilibrului (Balance), tulburări de vedere (Eyes), asimetria feței (Face), slăbiciunea unui braț (Arms), dificultăți de vorbire (Speech) și apelarea imediată a numărului 112 (Time).
Chiar dacă simptomele dispar după câteva minute, specialiștii recomandă apelarea de urgență a numărului 112, deoarece episodul poate reprezenta un atac ischemic tranzitoriu (AIT), care poate preceda un AVC. Cu cât intervenția medicală este mai promptă, cu atât șansele de recuperare sunt mai mari și riscul de dizabilitate mai redus.
Tratament și prevenție după un accident vascular cerebral
La sosirea în camera de gardă, pacientul suspectat de AVC este evaluat rapid prin tomografie computerizată (CT) sau, în anumite cazuri, prin RMN cerebral, pentru a stabili tipul de AVC, zona afectată și tratamentul adecvat, explică medicul Trisha Pasricha. În AVC-ul ischemic, cauzat de blocarea unui vas de sânge, medicii pot recurge la trombectomie mecanică pentru îndepărtarea cheagului. Până în 2018, această procedură era efectuată în general în primele șase ore de la debutul simptomelor, însă rezultatele unor studii clinice importante au permis extinderea intervalului, astfel încât trombectomia poate fi realizată acum, în cazuri selectate, și până la 24 de ore de la debut.
Tromboliza intravenoasă, tratamentul care vizează dizolvarea cheagului, are un interval standard de administrare de până la patru ore și jumătate de la apariția simptomelor. Ghidurile medicale americane actualizate în 2026 permit și extinderea intervalului pentru tromboliză la anumiți pacienți, în funcție de rezultatele investigațiilor imagistice. De aceea, medicii trebuie să afle când pacientul a fost văzut ultima dată fără simptome, chiar și atunci când persoana se trezește deja cu semne de AVC, fără să cunoască momentul exact al debutului.
După externare, mulți pacienți primesc un tratament menit să reducă riscul unui nou AVC. În funcție de cauza identificată, medicul poate recomanda un antiagregant plachetar, precum aspirina, sau un anticoagulant — de exemplu în cazul fibrilației atriale —, precum și medicamente pentru controlul tensiunii arteriale și al colesterolului. Hipertensiunea arterială rămâne unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili pentru AVC, motiv pentru care medicația trebuie urmată fără întreruperi, iar orice modificare a dozelor sau a orei de administrare trebuie discutată în prealabil cu medicul curant.
Două studii clinice ample — unul realizat în Marea Britanie și altul în Canada — au arătat că administrarea medicamentelor pentru hipertensiune seara, în loc de dimineața, nu reduce riscul de infarct sau AVC. Concluzia acestor cercetări este că respectarea consecventă a tratamentului contează mai mult decât momentul zilei ales pentru administrare.
Sursa articol: https://hotnews.ro/orele-din-zi-cu-cel-mai-mare-risc-de-avc-ce-se-intampla-in-organism-in-acest-interval-2408719
Sursa foto: cottonbro studio / Pexels









